Ce zice teoria alopata?
Teoria alopata suna asa:
Teoria alopata suna asa:
Borelioza
Este o boala infectioasa articulara, neurologica si cardiaca, al carei agent este o bacterie din familia spirochetelor, Borrelia burgdoferi. Borrelia burgdoferi este transmisa omului prin intepatura unei capuse. Mai multe mamifere, intre care cerbii, constituie rezervoarele de bacterie. Boala lui Lyme se intalneste in Europa, America si Australia.
Evolutie - Boala lui Lyme evolueaza in trei faze:
- Faza primara se manifesta printr-o leziune numita eritem cronic migrator, survenind intre trei zile si o luna dupa intepatura capusei. Acesta este o roseata cutanata initial papuloasa si inflamatorie, centrata pe punctul de intepatura, care se intinde in mod concentric, formand un inel. Eritemul este insotit de o febra de mica intensitate, de dureri articulare si musculare. Leziunea cutanata dispare in trei saptamani.
- Faza secundara se exprima prin pusee de eritem, prin manifestari neurologice, prin manifestari cardiace si prin dureri articulare de origine inflamatorie. Ea dureaza de la cateva saptamani pana la cateva luni.
- Faza tertiara survine la mai multi ani dupa intepatura; ea asociaza o acrodermatita cronica atrofianta, un pseudolimfom, reumatism cronic al uneia sau mai multor articulatii si atingeri cerebrale.
Va simtiti spalati bine pe creieras si cuprinsi deja de frici ancestrale? :-)
Tineti-va bine, big pharma are si un vaccin pe teava :-)
Si acum, gata, inapoi la realitate, unde biata capusa este complet inocenta :-)
Tineti-va bine, big pharma are si un vaccin pe teava :-)
Si acum, gata, inapoi la realitate, unde biata capusa este complet inocenta :-)
Conform naturopatului Björn Eybl („Cauzele emotionale ale bolilor”), cele mai multe simptome sunt atribuite in mod eronat muscaturii de capusa.
Daca a fost vorba cu adevarat de o muscatura de capusa sau de alta insecta, inflamatia (roseata in forma de cerc) poate proveni de la proteinele din saliva insectei respective (acolo avem o otravire locala). Cum reactioneaza organismul cand i se injecteaza otrava? Face la locul respectiv o inflamatie, un edem, pentru a dilua otrava si a o putea elimina mai rapid.
Dar cum ramane cu durerile articulare?
Ipoteza lui Eybl este ca acele spirochete spiralate ar putea fi niste biocatalizatori f. puternici, care activeaza diverse faze de vindecare latente din piele, oase, incheieturi.
Stim din a patra lege biologica a naturii ca bacteriile din organism se activeaza in procesele postconflictuale si doar la comanda creierului.
Eybl a avut o pacienta cu o asemenea roseata pe umar, ca si cum ar fi fost de la o mini-muscatura de capusa (desi capusele nu prea se pun pe umar, ele cauta in corp zone f.f.f. vascularizate, gen zona inghinala). Dupa 3 saptamani au inceput la pacienta tipicele dureri articulare in jurul locului ipoteticei intepaturi. Simptomele s-au extins. Pacienta nu se temea deloc de capuse, deci putea fi eliminat un conflict de frica.
Cu putin timp inainte, ea facuse insa un salt foarte mare in dezvoltarea proprie, depasind un conflict de devalorizare si refacandu-si relatia cu propriul tata. Umarul drept = partea partener/tata/prieteni (spre deosebire de partea stanga mama-copil).
Pacienta si-a „vindecat” borelioza, de fapt a sustinut autovindecarea, cu remedii naturale (scai voinicesc, oregano, anason, agrimony), fara antibiotice, folosind insa timp de 2 saptamani analgezice („antireumatice”).
Una din intrebarile fara raspuns pe care si le pune si Björn Eybl: De ce nu exista teste pentru dovada directa a bacteriilor carora li se pune in carca declansarea boreliozei?
Opinia lui Björn Eybl o gasiti in cartea lui, "Cauzele emotionale ale bolilor". O gasiti GRATUIT in engleza aici-link.
* * * * *
Din punctul meu de vedere, dupa tot ce am citit pana acum "boala Lyme" este o inventie, un conglomerat de simptome cu o singura eticheta (tipic in teoria alopata, vezi "variola", vezi "rujeola" etc.).
„Boala Lyme” este o sperietoare pentru pacienti, un diagnostic-umbrela si un tap ispasitor pentru medicii care nu stiu cu ce afectiune sa eticheteze un pacient cu simptome variate. Unii medici diagnosticheaza dealtfel din burta „boala Lyme” pentru a-si masca propria ignoranta si neputinta.
La LINK-AICI se gaseste o lista cu semnele si simptomele bolii Lyme. Va recomand sa o listati si sa incercuiti fiecare simptom pe care l-ati manifestat in ultimele 3 luni, chiar daca doar temporar. Probabil sunteti candidati "perfecti" pentru Lyme si nu ati stiut pana acum :))
„Boala Lyme” este o sperietoare pentru pacienti, un diagnostic-umbrela si un tap ispasitor pentru medicii care nu stiu cu ce afectiune sa eticheteze un pacient cu simptome variate. Unii medici diagnosticheaza dealtfel din burta „boala Lyme” pentru a-si masca propria ignoranta si neputinta.
La LINK-AICI se gaseste o lista cu semnele si simptomele bolii Lyme. Va recomand sa o listati si sa incercuiti fiecare simptom pe care l-ati manifestat in ultimele 3 luni, chiar daca doar temporar. Probabil sunteti candidati "perfecti" pentru Lyme si nu ati stiut pana acum :))
Nu ati fost muscati niciodata de capuse? Probabil va inselati - sigur ati fost muscati in urma cu X ani insa nu ati observat :)) [gluma]
Cat de relevante sunt testele?
Pe prima pagina a Lyme Disease Association, Inc. se specifica: „Nu toate testele pentru boala Lyme sunt exacte, dar pot ajuta la punerea diagnosticului”[???]. „Puteti avea infectia si totusi testele sa va iasa negativ datorita lipsei raspunsului imun la bacterie” [???].
Intr-adevar, testele sunt de mare „ajutor” (atentie, ironie!!): daca ies pozitive „sigur” ai Lyme, iar daca ies negative „este posibil” sa ai Lyme. Indiferent de caz, ti se prescrie tratament cu antibiotice pentru minimum 20 zile. Preventiv, retineti!
Pana in ziua de azi nu exista absolut niciun test de laborator sau vreo dovada stiintifica pentru ipoteza ca vreo muscatura de capusa ar declansa o meningita! Cititi de 10 ori fraza asta!
Tot ceea ce arata testul de laborator este dovada ca persoana care a fost muscata de o capusa va avea o roseata la locul muscaturii. Pe vremuri se diagnostica faptul ca plombele de amalgam ar declansa meningita. De curand, rolul lor a fost preluat de capusele diabolice. Diagnosticele se schimba, dar inflamatia din creier ramane. Si mai ramane si dragalasa de terapie alopata, care – ce credeti? – consta in … antibiotice, TONE de antibiotice! Ce, va asteptati la altceva?
Doctorii sunt absolut convinsi de teoriile lor si – tineti-va bine – ei va diagnosticheaza cu „borelioza” cu ajutorul unei liste de simptome nespecifice, care cuprinde peste 50 de simptome, cum ar fi dureri de cap, dureri de burta, diaree, constipatie, febra, lipsa de energie, dureri articulare, amorteala, dureri musculare, conjunctivita, palpitatii, memorie slaba, eruptie, oboseala cronica, adenopatii, eritem migrator, hepatita etc. etc. etc.
In alte parti citim ca borelioza poate fi „asociata cu peste 300 de alte boli”! Va dati seama cat de „exacta” este „stiinta”.
Dar deh, oamenii au nevoie de o eticheta, dom'le! Ei vor sa stie cum se cheama "boala" lor. Iar daca punem diagnosticul cu formularul de bifat in fata, va bagam pe toti la „boreliosi” (sau „borelieni”) si-o punem si de-o epidemie :-)
Ei, dar cum in ziua de azi medicii nu mai au curaj sa puna absolut niciun diagnostic fara analize de laborator, iata cum devii si clientul laboratoarelor de analize, unde se stie ca 4 laboratoare = 4 rezultate, laboratoarele nu fac diferenta intre urina si suc de mere, iar in bere gasim hemoglobina si leucocite!
Alte aberatii pseudostiintifice
Protocol de laborator:
Protocol de laborator:
"Examenul de laborator standard pentru boala Lyme presupune recoltarea de probe de sânge, din care se obÈ›ine ser, în care se vor căuta anticorpii care reprezintă raspunsul organismului față de infecÈ›ie."Dar de ce nu se cauta DIRECT cauza? De ce tot cu testele lor de anticorpi, cu kiturile lor patentate care sunt construite de asa natura incat intotdeauna se gaseste FIX ce i-ai spus laborantului sa gaseasca? Laborantul practic re”izoleaza” exact ceea ce a pus tot el in testul ala minunat, cu reactivi patentati :-) De ce nu se cauta CORPII si intotdeauna se practica „detectia indirecta” cu „ANTICORPII”?
"Testele serologice nu pot distinge între infecția activă și cea inactivă, pentru că pacienții care s-au îmbolnăvit cu mult timp în urmă de borelioză Lyme rămân seropozitivi (test ELISA) chiar dacă au trecut printr-un tratament corect cu antibiotice."In traducere libera = o balmajeala!
„In boala Lyme diagnosticul de laborator trebuie folosit pentru a sprijini diagnosticul clinic, care se bazează pe date clinice ÅŸi anamneză. Diagnosticul bolii Lyme rămâne o provocare în cazurile ambigue clinic, cu serologie indeterminantă ÅŸi PCR negativ.”Ati inteles, totul este o „provocare” plina de „ambiguitate”!
„Se recomandă interpretarea rezultatelor în context clinic” – seriooos? Pai cati doctori fac asta, odata ce te-au prins in sistem cu rezultatul analizelor si te pot face clientul lor pe ani de zile??
Despre testul LTT (transformare limfoblastica) gasim asa:
- „Este vorba de o procedura de laborator consacrata, dar care nu este recunoscuta oficial ca si metoda de confirmare pentru borelioza.” [ups!!]
- „Printre altele, testul LTT nu este considerat fiabil datorita faptului ca arata mult prea frecvent borelioza si la persoane sanatoase, in experimentele de control” [Iata cum iese la iveala frauda cand se fac experimente de control!].
- „In directivele oficiale, stiintifice, pentru diagnosticarea si tratamentul boreliozei se afirma chiar ca acest test nu este recomandat; la fel si asa-numitul test CD-57.” [dublu ups!!]
Reactiile serologice:
Ba, ej’nebun? Nu stii daca sa razi sau sa plangi la asemenea aberatii! Adica bacteria este foarte smechera si isi modifica proteinele la 2-3 zile, DAR taci, ca ei o prind cu testul lor (care evident nu este standardizat)!
AtenÈ›ie! Dacă în urma unui test ELISA ori WB primiÈ›i diagnosticul „Lyme pozitiv”, acest lucru "confirmă prezenÈ›a bolii Lyme/boreliozei. Dacă diagnosticul este „Lyme seronegativ”, prezenÈ›a bolii nu este infirmată 100%, datorită versatilității acestei bacterii."
E cu Stan si Bran, numai ca e de plans. Astia chiar cred ca viata si natura sunt la fel in realitate ca si in laborator :-((((
„Western Blot (WB) se realizează pentru a descoperi anticorpii formati de organism specifici bolii Lyme, dar si pentru a confirma rezultatele unui test de imunofluorescenta. Si in acest caz rezultatul poate fi „Lyme seronegativ” si infectia sa fie totusi prezenta.[!!] Bacteria poate induce in eroare sistemul imunitar pentru ca are capacitatea de a-si schimba proteinele de pe suprafata sa la fiecare 2-3 zile [!!] si pentru ca poate controla chimic sistemul imunitar [!!], impiedicandu-l sa produca anticorpi impotriva sa.”
Ba, ej’nebun? Nu stii daca sa razi sau sa plangi la asemenea aberatii! Adica bacteria este foarte smechera si isi modifica proteinele la 2-3 zile, DAR taci, ca ei o prind cu testul lor (care evident nu este standardizat)!
AtenÈ›ie! Dacă în urma unui test ELISA ori WB primiÈ›i diagnosticul „Lyme pozitiv”, acest lucru "confirmă prezenÈ›a bolii Lyme/boreliozei. Dacă diagnosticul este „Lyme seronegativ”, prezenÈ›a bolii nu este infirmată 100%, datorită versatilității acestei bacterii."
E cu Stan si Bran, numai ca e de plans. Astia chiar cred ca viata si natura sunt la fel in realitate ca si in laborator :-((((
Cititi cu MARE atentie despre test, veti intelege frauda:
http://www.lymediagnostic.ro/wp-content/uploads/2012/08/Borrelia_burgdorferi_IgM.pdf
[link disparut intre timp, oare de ce?]
Tehnicile moleculare:
http://www.lymediagnostic.ro/wp-content/uploads/2012/08/Borrelia_burgdorferi_IgM.pdf
[link disparut intre timp, oare de ce?]
Tehnicile moleculare:
„Un rezultat negativ nu exclude infecÅ£ia cu Borrelia, în timp ce un rezultat pozitiv în afara contextului clinic nu confirmă diagnosticul.”(Sursa: https://www.synevo.ro/diagnosticul-de-laborator-al-bolii-lyme/ - sper sa nu-l stearga si de acolo)
Explicatiile lui Gabriel Margarit
Gabriel Margarit este autorul cartii "Noile legi biologice", pe care v-o recomand calduros (trimiteti comanda la adresa cartenmg@gmail.com).
Pe un grup de Facebook, Gabriel Margarit a explicat despre boala Lyme urmatoarele:
„E conflict de devalorizare. Cine are frica de HIV va face simptome atribuite lui „HIV”, cine sta cu frica sa nu cumva sa aiba sangele „stricat” va avea sangele „stricat”, iar cine crede ca face o boala rea dupa ce l-a muscat o capusa sau dupa ce medicul a spus ca are Lyme, va face simptome care pot fi diagnosticate ca „Lyme”… atat de simplu este. Ce crezi ca ai, exact aia faci. Sufletul nu face diferenta intre real si fantezie cand il domina frica.”
Studiu de caz: „Eu am fost muscat acum multi ani de o capusa. O luasem cu mine intr-o patura cu care am fost la padure la picnic. Intr-o dimineata ma trezesc si ma manca ceva la picior. Somnoros fiind, m-am scarpinat si candva am realizat ca e ceva umflat acolo. Si cand m-am uitat m-am ingrozit: am vazut ca era o capusa scarboasa. Numai cine e obisnuit cu ele nu se mai ingrozeste. Dar eu m-am ingrozit atunci. A fost un soc conflictual veritabil: dramatic, scarbos, surprinzator… si mai eram si singur. Am tras de ea cu ce am putut mai repede si s-a rupt acul in piele, iar dupa aceea am fost la medic sa mi-o scoata. Voia sa-mi dea imediat si vaccin (!). Si ce sa se intample de la asa un soc conflictual? Roseata pielii si mancarime de la dorinta de separare de capusa. Reactiile emotionale si conflictele dupa o muscatura depind de om si de prezenta unui sindrom (tubii colectori renali in activitate maxima, care duc la stocarea de mult mai multa apa in organism decat normal). Atunci apar si edeme. Daca cineva este insa speriat de muscatura si citeste in internet simptomele bolii Lyme si crede ce citeste sau sta cu panica, deja a doua zi il apuca durerile de articulatii si dezvolta simptomele citite. Autosugestia este extrem de puternica la aproape oricine care crede, mai ales daca este ipohondru. De exemplu, faci trombofilie sau hemofilie toata viata numai daca auzi ca doctorul iti spune ca valorile de sange nu-s bune si tu il crezi. Poti sa dezvolti orice simptome. De aceea nu este deloc bine sa citesti despre boli, nici in carti nici in internet, nu este deloc bine sa speriati copiii in legatura cu anumite boli, nu este deloc biologic sa fim informati medical. Tocmai informatiile astea ne fac frica. Indienii in jungla nu stiu mai nimic despre corp si boli si nici nu se sperie de nimic.”
Tot Gabriel Margarit: „Simptomele de Lyme sunt de fapt tipice unui conflict de devalorizare de sine.... la fel de bine ele pot sa apara prin autosugestie sau dupa sperietura de la o muscatura de capusa, daca doctorul iti baga in cap frica de Lyme. Orice boala se poate induce prin sugestie sau autosugestie, caci sufletul nu face diferenta intre real sau imaginar, comenzile pleaca de la suflet la creier si atunci se somatizeaza.” [Stiind propaganda feroce care se face de multi ani de zile, inca de la inventia vaccinului „anticapuse”, se intelege de ce oamenii care stau cu frica vor dezvolta fix acele simptome de care se tem! - n.m.]
Studiu de caz: „O femeie se afla in spital, refuzase dupa cateva ore antibioticele la o septicemie si era ingrijita de acum de sotul ei in spital. Desi ii mergea in fiecare zi mai bine, doctorii veneau zilnic de 2-3 ori sa-i spuna ca va muri daca nu ia antibioticele lor. Medicii profitau de orice ocazie, cum pleca sotul pe undeva, sa o sperie si mai tare cand era singura. Sotul, care cunostea ipotezele gresite ale medicinei alopate, incerca sa o convinga de contrariu si, desi femeii ii mergea mai bine in mod evident in fiecare zi, medicii reusisera totusi sa o sperie. Era oricum prima experienta de acest gen. In a 5-a zi au iesit din spital pe propria raspundere. La iesire, cel mai bun la suflet medic din acel spital (restul erau ca niste hiene) i-a spus „nu imi pot imagina cum de a trecut septicemia fara antibiotice, caci asa ceva nu se poate. Trebuie sa fie un miracol”. „Miracol?” ii spune sotul. „Pai nu ati vazut ca i-am dat remedii naturiste ?”. „Nu, alea nu au cum sa aiba vreun efect.” „Bun, si atunci ce a vindecat-o?” „Nu stiu, normal nu are cum, dar nu stiu”. Din spital s-au dus direct la un medic naturopat. Pana acolo femeia abia mergea, a trebuit sa fie carata aproape, asa de „slabita” era deodata, desi in spital fusese f. bine. Era de fapt frica indusa de medici! Cand au ajuns la medicul naturopat, acela i-a spus ca a facut foarte bine ca nu luase antibioticele, caci ii prescrisesera deja 12 antibiotice diferite in acel scurt timp (!! era scris in raportul de externare) si ca erau oricum o prostie inutila acele antibiotice, iar doctorii din acel spital sunt niste idioti, cunoscuti deja in tot orasul pentru prostiile pe care le fac pe banda rulanta. Femeia s-a schimbat imediat cum a auzit incurajarile acestui medic, care aveau bineinteles mai multa greutate decat aceleasi cuvinte spuse si de sot... Cand a plecat de la acel medic dupa cateva minute, femeia si-a revenit complet din acea stare de slabiciune de dinainte, care fusese numai indusa psihic. Sarea si topaia ca o antilopa si se mira de cat de naiva fusese, sa se lase speriata de medicii din spital. Iata ce face psihicul din noi: cadavre umblatoare sau antilope pline de incredere si speranta.”
Devalorizare, devalorizare, devalorizare….
Gabriel Margarit in continuare: „Cu testul de Lyme e acelasi truc ca si cu HIV. Un test de alergie la niste proteine. Si mie mi-au spus atunci ca am „microbul de Lyme” in organism, dar cum nu stiam nimic de Lyme si nici de capuse, m-a durut undeva de rezultatul analizei. Au trecut 20 de ani si uite ca nu am niciun Lyme. Suntem pacaliti intr-un mod absolut pervers de mafia medicala. De cand ne nastem pana cand murim. De ce sa murim pe gratis ? Mai bine murim marind cifra de afaceri a spitalului, farmaciilor si a concernelor. Si statul castiga de la TVA-ul pe orice lucru facut, politicienii traiesc si ei de pe urma vanzarilor crescute. Deja intratul intr-un laborator de analize si luatul de sange e o mare pacaleala!"
Dragii mei, traim intr-o epoca trista in care la orice muc, febra sau un strop de durere, toata turma alearga turbata la dom’docto’. Si dom’docto’ ce sa faca? O sa-i prescrie lu’ homo sapiens ceva delicios pe reteta! Daca homo sapiens nu este destul de imbecilizat si arunca un oki peste prospectul medicamentului, afla si el ca pastila antiinflamatoare vine la pachet cu efecte adverse dintre care unul se cheama meningita – ups! Altul se cheama dureri articulare, dupa care esti cu nervii la pamant – creierul iti este inflamat si te simti ca paralizat. Da, esti paralizat fiindca nu ai putut sa scapi de capusa monstruoasa! Iar la un conflict motor este irelevant de ce anume ai vrut sa scapi sau sa fugi, poate sa fie si un nasture, reactia biologica iti da si simptomele. Vezi mai jos continuarea.
"Boala Lyme" din perspectiva legilor biologice
Pentru cine este interesat de cauzele REALE ale multor simptome aflate sub diagnosticul-umbrela „boala Lyme” conform celor 5 legi biologice ale naturii, iata in continuare traducerea unui articol foarte interesant, pe care il puteti citi in doua parti:
PARTEA 1
PARTEA 2
„Boala Lyme” este o tema controversata atat in medicina traditionala cat si in cea alternativa. Pana de curand, nici nu era considerata „boala”.
Ca si cu toate celelalte asa-zise „boli infectioase”, intregul subiect este inteles complet gresit. In primul rand, trebuie sa luam in considerare a patra lege biologica a naturii, descoperita de Dr. Ryke Geerd Hamer si denumita de el „Sistemul ontogenetic al microbilor”, lege care spune ca toti microbii au o semnificatie si un scop biologic. Acesti microbi au de fapt o relatie „simbiotica” cu absolut toate formele de viata. Cu alte cuvinte, ele joaca un rol bine definit in procesul pe care noi il numim „boala”. Nu are importanta despre ce microb vorbim, toti microbii au aceeasi caracteristica principala: nu sunt activati si nu intra in functiune decat in conditii specifice.
Mai intai de toate, descoperirea celei de-a patra legi biologice a naturii ne spune ca nu putem dezvolta absolut nicio boala care implica microbii decat atunci cand ajungem in faza de rezolvare a unui conflict biologic, numita faza postconflictuala. Aceasta inseamna ca fiecare asa-zisa „infectie” este in realitate o faza de reparatie, controlata in intregime de organism.
Despre „boala Lyme” am auzit pentru prima oara cu 30 de ani in urma, evident ca totul era o mare speculatie si medicina conventionala nici nu voia sa aiba de-a face cu acele idei. Intre timp, lucrurile s-au schimbat, „boala Lyme” a fost acceptata ca si boala, de aceea tot auzim ca practic orice om care are un spectru larg de simptome este diagnosticat ca fiind „infectat” cu bacterii asa-zis „specifice”, a caror origine ar fi o muscatura de capusa, desi medicina alopata admite ca metodele de testare sunt neconcludente si nesigure.
Cel mai frecvent utilizat test este testul ELISA, acelasi test care este folosit si pentru diagnosticarea cu HIV; acest test poate cel mult identifica o alergie la un anumit tip de proteine si nu are absolut nimic de-a face cu gasitul unei bacterii in sangele pacientului sau in vreo rana deschisa.
Ipoteza conventionala este ca oamenii ar fi infectati cu o spirocheta specifica, o bacterie cunoscuta sub numele de „borrelia burgdorferi”, dupa care „sistemul imunitar” ar incepe sa se autoatace, cauzand o caruta de simptome, incepand cu „simptome asemanatoare cu gripa” [de ce nu sunt diagnosticate ca si gripa?? - n.m.], plus eruptii si eczeme, articulatii inflamate dureroase, ciuperci la picioare, afte si stomatite aftoase in gura, candidoze, pierderea memoriei, gandire incetosata, diaree, constipatie, adenopatii, alergii alimentare, hepatita si lista continua…
Mai nou se sustine ca totul s-ar transmite si pe cale sexuala, deci nici nu ar mai fi nevoie sa te fi muscat o capusa ca sa dezvolti „boala Lyme”. Probabil multi oameni nu se lasau pacaliti de diagnostic, stiind cu siguranta ca nu-i muscase nicio capusa, in timp ce sex fac deja majoritatea, deci s-a inventat o noua legatura de cauzalitate pentru inmultirea diagnosticelor de „boala Lyme”. Peste noapte, practic oricine are asemenea simptome, devenite cronice si rezistente la „tratamentele” alopate (vindecare sau otravire?), intra in categoria „boala Lyme”. Problema este insa ca nu toata lumea are aceleasi simptome!
Deci, ce spun legile biologice ale naturii (Noua Medicina Germanica) despre „Lyme”? Inainte de toate, daca analizam simptomele pe care le prezinta un pacient cu asa-zisa „boala Lyme”, vedem ca toate pot fi interpretate ca si faze postconflictuale, de vindecare. Prin „faza de vindecare” se intelege ca persoana si-a rezolvat un conflict, iar corpul intra in faza de reparatie. Da, reparatie!
Iata schema bifazicitatii conflictelor.
Daca simptomele nu isi urmeaza cursul si nu se incheie in 6-8 saptamani, atunci conflictul a recidivat si persoana respectiva intra in ceea ce se cheama „vindecare suspendata”, care este interpretata drept o boala cronica. Cauza recidivelor temporare poate fi rezultatul unui „trigger”, care in Noua Medicina Germanica se cheama sina. Aceste sine afecteaza mintea subconstienta (banca noastra de amintiri) si redeschid practic o rana veche care a fost initial cauzata de un soc conflictual (DHS – Dirk Hamer Syndrome), iar prin aceasta ne impiedica sa rezolvam complet conflictul, fizic si emotional, eliberandu-ne de simptome.
Am lucrat ani de zile cu pacienti diagnosticati cu boala Lyme si trebuie sa spun ca acesti oameni primesc mai mereu diagnosticul de „boala incurabila”, care le distruge orice speranta de vindecare. La toti pacientii cu diagnostic de Lyme am observat ca simptomele se inrautatesc DUPA primirea diagnosticului, iar sanatatea lor se deterioreaza exact la fel ca la pacientii care primesc diagnostic de HIV sau de cancer. Cu alte cuvinte, ei intra in „regim de supravietuire” si toate simptomele lor, care sunt simptomele fazei de rezolvare, sunt compromise, deoarece imediat organismul lor incepe sa retina apa ca rezultat al acestui mecanism de supravietuire (in urma unui soc existential). Cand acest lucru se intampla, vom vedea la oamenii respectivi si mai multe dureri si „umflare” (de la retentia de apa), plus ca prin aceasta faza de vindecare se prelungeste.
De asemenea, unii pacienti sunt facuti sa creada ca risca sa moara de o moarte oribila, in suferinte groaznice, daca nu reusesc sa controleze aceasta asa-zisa „infectie”. Acest pronostic sumbru este bazat doar pe speculatii si pe lipsa de cunoastere si de intelegere a modului cum functioneaza cu adevarat organismul si de ce acea persoana are exact acele simptome si nu altele.
In Noua Medicina Germanica, indiferent de ceea ce medicina alopata numeste o boala sau un sindrom, noi incepem intotdeauna prin a incadra simptomele in categoriile corespunzatoare. In primul si in primul rand, ne uitam la tesutul care este afectat si la acea parte din creier care controleaza acel tesut (conform embriologiei), incercand sa intelegem daca simptomul sau simptomele respective apar in faza activa a conflictului sau daca ele apar cand conflictul a fost deja rezolvat. Cu alte cuvinte, organismul incearca sa se vindece sau arata un conflict activ?
Simptomele diagnosticului „Lyme” sunt in principal simptome ale fazei de rezolvare, care sunt de natura inflamatorie. Unii oameni au alte simptome care insotesc starea de inflamatie a organismului lor. Uneori, alte simptome apar DUPA ce persoana este diagnosticata cu „boala Lyme”, lucru usor explicabil in contextul celor cinci legi biologice ale naturii.
Sa incepem cu muscatura de capusa. Primul semn ca o persoana a fost muscata de o capusa este o roseata circulara, cam ca o tinta de tir. De acolo, se vehiculeaza ipoteza ca vor dezvolta boala Lyme fie imediat, fie dupa ani de zile. Deja aceasta ipoteza este un nonsens clar. Singura reactie pe care o persoana o va avea vreodata ca rezultat al acelei muscaturi este fix in acel moment, aparand o umflatura circulara, la fel cum apare si in urma unei intepaturi de tantar.
Cand omul intra in panica vazand muscatura capusei, este sfatuit sa alerge la medic si i se dau antibiotice pentru a „evita” o infectie bacteriana ca rezultat al muscaturii. Am lucrat cu oameni diagnosticati cu „Lyme” si majoritatea luasera antibiotice, care nu impiedicasera nicicum asa-numita „faza de debut a simptomelor”. De fapt, nici nu conta ce luasera, tot dezvoltasera simptomele.
De pe pagina Mayo Clinic putem citi despre „boala Lyme” urmatoarele:
Semne timpurii si simptome
O umflatura mica, rosie, apare adesea la locul muscaturii sau unde a fost scoasa capusa si trece in cateva zile. Acest lucru este normal dupa o muscatura de capusa si nu indica boala Lyme.
Cu toate acestea, urmatoarele semne si simptome pot sa apara in decurs de o luna dupa ce ati fost infectat:
De pe Wikipedia:
„Eritemul cronic migrator (literal „roseata migratorie cronica”) se refera la eruptia cutanata observata frecvent (desi nu întotdeauna) in stadiul incipient al bolii Lyme, care poate aparea oricand de la o zi pana la o luna dupa muscatura unei capuse. Aceasta eruptie cutanata nu reprezinta o reactie alergica la muscatura, ci mai degraba o infectie a epidermei cu bacteria Lyme, „Borrelia burgdorferi”.”[?!]
Conform legilor biologice ale naturii
Simptomele pielii sunt cauzate de un soc biologic conflictual care afecteaza fie epiderma, cu o eruptie cutanata care da mancarime, fie derma, cu o „infectie” fungica sau bacteriana la acel loc din corp care este relevant pentru natura socului suferit (si numai la acel loc). O reactie a epidermei este rezultatul unui conflict de separare. Acolo nu sunt implicate bacteriile. Reactia dermica (deci la al doilea strat al pielii) este rezultatul unui conflict de atac sau de murdarire. In acest caz, o persoana ar putea avea o infectie fungica cunoscută sub numele de herpes sau pustule cu inflamatie, care implica prezenta bacteriilor. Toate aceste simptome ale pielii pot aparea ca o tinta de tir atunci cand se manifesta si vor aparea numai cand suntem intr-o fază de vindecare, postconflictuala.
Simptomele asemanatoare gripei apar sub controlul scoartei cerebrale si corespund, din nou, unei faze postconflictuale, de vindecare. La acest nivel nu exista nicio activitate microbiana identificabila.
Semne si simptome ulterioare
Se sustine ca daca nu sunt tratate primele simptome, in urmatoarele saptamani sau luni pot aparea noi semne si simptome ale bolii Lyme, care includ:
Toate simptomele inflamatorii sunt faze postconflictuale. Articulatiile, muschii si tesuturile conjunctive nu fac exceptie. Cum ne rezolvam un conflict de autodevalorizare, cum incepe si procesul inflamator. Acest proces nu dureaza mai mult de 6-8 saptamani. Daca inflamatia se prelungeste, medicii pun diagnostic de cronicitate, ceea ce in NMG inseamna vindecare suspendata. Daca apar din nou simptome pe epiderma sau pe derma, inseamna ca a recidivat fie conflictul de separare, fie cel de murdarire/atac.
Simptomele neurologice precum cele mentionate mai sus sunt cauzate de conflicte specifice care afecteaza cortexul motor si senzorial din creier. Ele apar in faza activa a unui conflict. Amortirea tine de un conflict de separare. Acea parte a corpului unde simtim amortirea ne va ajuta sa intelegem natura si originea separarii.
Daca exista paralizie, ea este rezultatul faptului ca ne simtim paralizati, ne simtim captivi, ne simtim incapabili sa scapam dintr-o situatie, daca sunt afectate picioarele. Daca natura conflictului este ca nu putem sa tinem pe cineva langa noi sau avem un soc biologic conflictual incercand sa indeplinim o sarcina, sa facem ceva, atunci ne vor fi afectate mainile sau bratele („Nu apuc sa fac nimic” etc.). Paralizia faciala este conflict de a fi umilit (te simti palmuit).
Meningele este pielita protectoare a creierului, care reactioneaza in primul rand la ceea ce se intampla sub ea. Cand o persoana se afla intr-o faza de vindecare importanta, aceasta afecteaza si creierul, de unde si procesul inflamator la nivelul meningelui [asta cand simptomele nu se datoreaza chiar „tratamentului” cu substante chimice care au o caruta de efecte adverse - n.m.].
Concluzie
In concluzie, Lyme nu este o boala, ci un conglomerat de simptome care pot fi explicate, fiecare, in contextul celor cinci legi biologice ale naturii.
Mare atentie! Multe din simptomele puse pe socoteala „bolii Lyme” apar abia DUPA ce se incepe „tratamentul” cu chimicalele otravitoare, cand oamenii se afla deja intr-un cerc vicios! Cititi la acest articol comentariile, sa vedeti cum stateau unii LUNI DE ZILE pe antibiotice si dupa aia se mirau ca le mergea tot mai prost, organismul lor fiind otravit in ultimul hal!
* * * * *
Multa sanatate si decizii intelepte va doresc!
Studiu de caz: „Eu am fost muscat acum multi ani de o capusa. O luasem cu mine intr-o patura cu care am fost la padure la picnic. Intr-o dimineata ma trezesc si ma manca ceva la picior. Somnoros fiind, m-am scarpinat si candva am realizat ca e ceva umflat acolo. Si cand m-am uitat m-am ingrozit: am vazut ca era o capusa scarboasa. Numai cine e obisnuit cu ele nu se mai ingrozeste. Dar eu m-am ingrozit atunci. A fost un soc conflictual veritabil: dramatic, scarbos, surprinzator… si mai eram si singur. Am tras de ea cu ce am putut mai repede si s-a rupt acul in piele, iar dupa aceea am fost la medic sa mi-o scoata. Voia sa-mi dea imediat si vaccin (!). Si ce sa se intample de la asa un soc conflictual? Roseata pielii si mancarime de la dorinta de separare de capusa. Reactiile emotionale si conflictele dupa o muscatura depind de om si de prezenta unui sindrom (tubii colectori renali in activitate maxima, care duc la stocarea de mult mai multa apa in organism decat normal). Atunci apar si edeme. Daca cineva este insa speriat de muscatura si citeste in internet simptomele bolii Lyme si crede ce citeste sau sta cu panica, deja a doua zi il apuca durerile de articulatii si dezvolta simptomele citite. Autosugestia este extrem de puternica la aproape oricine care crede, mai ales daca este ipohondru. De exemplu, faci trombofilie sau hemofilie toata viata numai daca auzi ca doctorul iti spune ca valorile de sange nu-s bune si tu il crezi. Poti sa dezvolti orice simptome. De aceea nu este deloc bine sa citesti despre boli, nici in carti nici in internet, nu este deloc bine sa speriati copiii in legatura cu anumite boli, nu este deloc biologic sa fim informati medical. Tocmai informatiile astea ne fac frica. Indienii in jungla nu stiu mai nimic despre corp si boli si nici nu se sperie de nimic.”
Tot Gabriel Margarit: „Simptomele de Lyme sunt de fapt tipice unui conflict de devalorizare de sine.... la fel de bine ele pot sa apara prin autosugestie sau dupa sperietura de la o muscatura de capusa, daca doctorul iti baga in cap frica de Lyme. Orice boala se poate induce prin sugestie sau autosugestie, caci sufletul nu face diferenta intre real sau imaginar, comenzile pleaca de la suflet la creier si atunci se somatizeaza.” [Stiind propaganda feroce care se face de multi ani de zile, inca de la inventia vaccinului „anticapuse”, se intelege de ce oamenii care stau cu frica vor dezvolta fix acele simptome de care se tem! - n.m.]
Foto: pixabay
CC0 Creative Commons
|
Studiu de caz: „O femeie se afla in spital, refuzase dupa cateva ore antibioticele la o septicemie si era ingrijita de acum de sotul ei in spital. Desi ii mergea in fiecare zi mai bine, doctorii veneau zilnic de 2-3 ori sa-i spuna ca va muri daca nu ia antibioticele lor. Medicii profitau de orice ocazie, cum pleca sotul pe undeva, sa o sperie si mai tare cand era singura. Sotul, care cunostea ipotezele gresite ale medicinei alopate, incerca sa o convinga de contrariu si, desi femeii ii mergea mai bine in mod evident in fiecare zi, medicii reusisera totusi sa o sperie. Era oricum prima experienta de acest gen. In a 5-a zi au iesit din spital pe propria raspundere. La iesire, cel mai bun la suflet medic din acel spital (restul erau ca niste hiene) i-a spus „nu imi pot imagina cum de a trecut septicemia fara antibiotice, caci asa ceva nu se poate. Trebuie sa fie un miracol”. „Miracol?” ii spune sotul. „Pai nu ati vazut ca i-am dat remedii naturiste ?”. „Nu, alea nu au cum sa aiba vreun efect.” „Bun, si atunci ce a vindecat-o?” „Nu stiu, normal nu are cum, dar nu stiu”. Din spital s-au dus direct la un medic naturopat. Pana acolo femeia abia mergea, a trebuit sa fie carata aproape, asa de „slabita” era deodata, desi in spital fusese f. bine. Era de fapt frica indusa de medici! Cand au ajuns la medicul naturopat, acela i-a spus ca a facut foarte bine ca nu luase antibioticele, caci ii prescrisesera deja 12 antibiotice diferite in acel scurt timp (!! era scris in raportul de externare) si ca erau oricum o prostie inutila acele antibiotice, iar doctorii din acel spital sunt niste idioti, cunoscuti deja in tot orasul pentru prostiile pe care le fac pe banda rulanta. Femeia s-a schimbat imediat cum a auzit incurajarile acestui medic, care aveau bineinteles mai multa greutate decat aceleasi cuvinte spuse si de sot... Cand a plecat de la acel medic dupa cateva minute, femeia si-a revenit complet din acea stare de slabiciune de dinainte, care fusese numai indusa psihic. Sarea si topaia ca o antilopa si se mira de cat de naiva fusese, sa se lase speriata de medicii din spital. Iata ce face psihicul din noi: cadavre umblatoare sau antilope pline de incredere si speranta.”
Devalorizare, devalorizare, devalorizare….
Gabriel Margarit in continuare: „Cu testul de Lyme e acelasi truc ca si cu HIV. Un test de alergie la niste proteine. Si mie mi-au spus atunci ca am „microbul de Lyme” in organism, dar cum nu stiam nimic de Lyme si nici de capuse, m-a durut undeva de rezultatul analizei. Au trecut 20 de ani si uite ca nu am niciun Lyme. Suntem pacaliti intr-un mod absolut pervers de mafia medicala. De cand ne nastem pana cand murim. De ce sa murim pe gratis ? Mai bine murim marind cifra de afaceri a spitalului, farmaciilor si a concernelor. Si statul castiga de la TVA-ul pe orice lucru facut, politicienii traiesc si ei de pe urma vanzarilor crescute. Deja intratul intr-un laborator de analize si luatul de sange e o mare pacaleala!"
Dragii mei, traim intr-o epoca trista in care la orice muc, febra sau un strop de durere, toata turma alearga turbata la dom’docto’. Si dom’docto’ ce sa faca? O sa-i prescrie lu’ homo sapiens ceva delicios pe reteta! Daca homo sapiens nu este destul de imbecilizat si arunca un oki peste prospectul medicamentului, afla si el ca pastila antiinflamatoare vine la pachet cu efecte adverse dintre care unul se cheama meningita – ups! Altul se cheama dureri articulare, dupa care esti cu nervii la pamant – creierul iti este inflamat si te simti ca paralizat. Da, esti paralizat fiindca nu ai putut sa scapi de capusa monstruoasa! Iar la un conflict motor este irelevant de ce anume ai vrut sa scapi sau sa fugi, poate sa fie si un nasture, reactia biologica iti da si simptomele. Vezi mai jos continuarea.
* * * * *
"Boala Lyme" din perspectiva legilor biologice
Pentru cine este interesat de cauzele REALE ale multor simptome aflate sub diagnosticul-umbrela „boala Lyme” conform celor 5 legi biologice ale naturii, iata in continuare traducerea unui articol foarte interesant, pe care il puteti citi in doua parti:
PARTEA 1
PARTEA 2
„Boala Lyme” este o tema controversata atat in medicina traditionala cat si in cea alternativa. Pana de curand, nici nu era considerata „boala”.
Ca si cu toate celelalte asa-zise „boli infectioase”, intregul subiect este inteles complet gresit. In primul rand, trebuie sa luam in considerare a patra lege biologica a naturii, descoperita de Dr. Ryke Geerd Hamer si denumita de el „Sistemul ontogenetic al microbilor”, lege care spune ca toti microbii au o semnificatie si un scop biologic. Acesti microbi au de fapt o relatie „simbiotica” cu absolut toate formele de viata. Cu alte cuvinte, ele joaca un rol bine definit in procesul pe care noi il numim „boala”. Nu are importanta despre ce microb vorbim, toti microbii au aceeasi caracteristica principala: nu sunt activati si nu intra in functiune decat in conditii specifice.
Mai intai de toate, descoperirea celei de-a patra legi biologice a naturii ne spune ca nu putem dezvolta absolut nicio boala care implica microbii decat atunci cand ajungem in faza de rezolvare a unui conflict biologic, numita faza postconflictuala. Aceasta inseamna ca fiecare asa-zisa „infectie” este in realitate o faza de reparatie, controlata in intregime de organism.
Concept: Nicolas Barro |
Despre „boala Lyme” am auzit pentru prima oara cu 30 de ani in urma, evident ca totul era o mare speculatie si medicina conventionala nici nu voia sa aiba de-a face cu acele idei. Intre timp, lucrurile s-au schimbat, „boala Lyme” a fost acceptata ca si boala, de aceea tot auzim ca practic orice om care are un spectru larg de simptome este diagnosticat ca fiind „infectat” cu bacterii asa-zis „specifice”, a caror origine ar fi o muscatura de capusa, desi medicina alopata admite ca metodele de testare sunt neconcludente si nesigure.
Cel mai frecvent utilizat test este testul ELISA, acelasi test care este folosit si pentru diagnosticarea cu HIV; acest test poate cel mult identifica o alergie la un anumit tip de proteine si nu are absolut nimic de-a face cu gasitul unei bacterii in sangele pacientului sau in vreo rana deschisa.
Ipoteza conventionala este ca oamenii ar fi infectati cu o spirocheta specifica, o bacterie cunoscuta sub numele de „borrelia burgdorferi”, dupa care „sistemul imunitar” ar incepe sa se autoatace, cauzand o caruta de simptome, incepand cu „simptome asemanatoare cu gripa” [de ce nu sunt diagnosticate ca si gripa?? - n.m.], plus eruptii si eczeme, articulatii inflamate dureroase, ciuperci la picioare, afte si stomatite aftoase in gura, candidoze, pierderea memoriei, gandire incetosata, diaree, constipatie, adenopatii, alergii alimentare, hepatita si lista continua…
Mai nou se sustine ca totul s-ar transmite si pe cale sexuala, deci nici nu ar mai fi nevoie sa te fi muscat o capusa ca sa dezvolti „boala Lyme”. Probabil multi oameni nu se lasau pacaliti de diagnostic, stiind cu siguranta ca nu-i muscase nicio capusa, in timp ce sex fac deja majoritatea, deci s-a inventat o noua legatura de cauzalitate pentru inmultirea diagnosticelor de „boala Lyme”. Peste noapte, practic oricine are asemenea simptome, devenite cronice si rezistente la „tratamentele” alopate (vindecare sau otravire?), intra in categoria „boala Lyme”. Problema este insa ca nu toata lumea are aceleasi simptome!
Deci, ce spun legile biologice ale naturii (Noua Medicina Germanica) despre „Lyme”? Inainte de toate, daca analizam simptomele pe care le prezinta un pacient cu asa-zisa „boala Lyme”, vedem ca toate pot fi interpretate ca si faze postconflictuale, de vindecare. Prin „faza de vindecare” se intelege ca persoana si-a rezolvat un conflict, iar corpul intra in faza de reparatie. Da, reparatie!
Iata schema bifazicitatii conflictelor.
Concept Nicolas Barro |
Daca simptomele nu isi urmeaza cursul si nu se incheie in 6-8 saptamani, atunci conflictul a recidivat si persoana respectiva intra in ceea ce se cheama „vindecare suspendata”, care este interpretata drept o boala cronica. Cauza recidivelor temporare poate fi rezultatul unui „trigger”, care in Noua Medicina Germanica se cheama sina. Aceste sine afecteaza mintea subconstienta (banca noastra de amintiri) si redeschid practic o rana veche care a fost initial cauzata de un soc conflictual (DHS – Dirk Hamer Syndrome), iar prin aceasta ne impiedica sa rezolvam complet conflictul, fizic si emotional, eliberandu-ne de simptome.
Am lucrat ani de zile cu pacienti diagnosticati cu boala Lyme si trebuie sa spun ca acesti oameni primesc mai mereu diagnosticul de „boala incurabila”, care le distruge orice speranta de vindecare. La toti pacientii cu diagnostic de Lyme am observat ca simptomele se inrautatesc DUPA primirea diagnosticului, iar sanatatea lor se deterioreaza exact la fel ca la pacientii care primesc diagnostic de HIV sau de cancer. Cu alte cuvinte, ei intra in „regim de supravietuire” si toate simptomele lor, care sunt simptomele fazei de rezolvare, sunt compromise, deoarece imediat organismul lor incepe sa retina apa ca rezultat al acestui mecanism de supravietuire (in urma unui soc existential). Cand acest lucru se intampla, vom vedea la oamenii respectivi si mai multe dureri si „umflare” (de la retentia de apa), plus ca prin aceasta faza de vindecare se prelungeste.
De asemenea, unii pacienti sunt facuti sa creada ca risca sa moara de o moarte oribila, in suferinte groaznice, daca nu reusesc sa controleze aceasta asa-zisa „infectie”. Acest pronostic sumbru este bazat doar pe speculatii si pe lipsa de cunoastere si de intelegere a modului cum functioneaza cu adevarat organismul si de ce acea persoana are exact acele simptome si nu altele.
In Noua Medicina Germanica, indiferent de ceea ce medicina alopata numeste o boala sau un sindrom, noi incepem intotdeauna prin a incadra simptomele in categoriile corespunzatoare. In primul si in primul rand, ne uitam la tesutul care este afectat si la acea parte din creier care controleaza acel tesut (conform embriologiei), incercand sa intelegem daca simptomul sau simptomele respective apar in faza activa a conflictului sau daca ele apar cand conflictul a fost deja rezolvat. Cu alte cuvinte, organismul incearca sa se vindece sau arata un conflict activ?
Simptomele diagnosticului „Lyme” sunt in principal simptome ale fazei de rezolvare, care sunt de natura inflamatorie. Unii oameni au alte simptome care insotesc starea de inflamatie a organismului lor. Uneori, alte simptome apar DUPA ce persoana este diagnosticata cu „boala Lyme”, lucru usor explicabil in contextul celor cinci legi biologice ale naturii.
Sa incepem cu muscatura de capusa. Primul semn ca o persoana a fost muscata de o capusa este o roseata circulara, cam ca o tinta de tir. De acolo, se vehiculeaza ipoteza ca vor dezvolta boala Lyme fie imediat, fie dupa ani de zile. Deja aceasta ipoteza este un nonsens clar. Singura reactie pe care o persoana o va avea vreodata ca rezultat al acelei muscaturi este fix in acel moment, aparand o umflatura circulara, la fel cum apare si in urma unei intepaturi de tantar.
Cand omul intra in panica vazand muscatura capusei, este sfatuit sa alerge la medic si i se dau antibiotice pentru a „evita” o infectie bacteriana ca rezultat al muscaturii. Am lucrat cu oameni diagnosticati cu „Lyme” si majoritatea luasera antibiotice, care nu impiedicasera nicicum asa-numita „faza de debut a simptomelor”. De fapt, nici nu conta ce luasera, tot dezvoltasera simptomele.
De pe pagina Mayo Clinic putem citi despre „boala Lyme” urmatoarele:
Semne timpurii si simptome
O umflatura mica, rosie, apare adesea la locul muscaturii sau unde a fost scoasa capusa si trece in cateva zile. Acest lucru este normal dupa o muscatura de capusa si nu indica boala Lyme.
Cu toate acestea, urmatoarele semne si simptome pot sa apara in decurs de o luna dupa ce ati fost infectat:
- Eczema. Intre 3-30 de zile dupa muscatura unei capuse infectate, poate aparea o zona rosie in expansiune, care uneori se curata in centru, formand un model tinta de tir. Eruptia cutanata (eritem migrator) se extinde incet pe parcursul mai multor zile si poate ajunge la un diametru de 30 cm. De obicei nu exista mancarime sau durere.
Eritemul migrator este una din caracteristicile de baza al „bolii Lyme”. Unii oameni dezvolta acest tip de eczema in mai multe locuri din organism.
De pe Wikipedia:
„Eritemul cronic migrator (literal „roseata migratorie cronica”) se refera la eruptia cutanata observata frecvent (desi nu întotdeauna) in stadiul incipient al bolii Lyme, care poate aparea oricand de la o zi pana la o luna dupa muscatura unei capuse. Aceasta eruptie cutanata nu reprezinta o reactie alergica la muscatura, ci mai degraba o infectie a epidermei cu bacteria Lyme, „Borrelia burgdorferi”.”[?!]
Conform legilor biologice ale naturii
Simptomele pielii sunt cauzate de un soc biologic conflictual care afecteaza fie epiderma, cu o eruptie cutanata care da mancarime, fie derma, cu o „infectie” fungica sau bacteriana la acel loc din corp care este relevant pentru natura socului suferit (si numai la acel loc). O reactie a epidermei este rezultatul unui conflict de separare. Acolo nu sunt implicate bacteriile. Reactia dermica (deci la al doilea strat al pielii) este rezultatul unui conflict de atac sau de murdarire. In acest caz, o persoana ar putea avea o infectie fungica cunoscută sub numele de herpes sau pustule cu inflamatie, care implica prezenta bacteriilor. Toate aceste simptome ale pielii pot aparea ca o tinta de tir atunci cand se manifesta si vor aparea numai cand suntem intr-o fază de vindecare, postconflictuala.
- Simptome asemanatoare gripei: febra, frisoane, epuizare, dureri ale intregului corp si migrene.
Simptomele asemanatoare gripei apar sub controlul scoartei cerebrale si corespund, din nou, unei faze postconflictuale, de vindecare. La acest nivel nu exista nicio activitate microbiana identificabila.
Semne si simptome ulterioare
Se sustine ca daca nu sunt tratate primele simptome, in urmatoarele saptamani sau luni pot aparea noi semne si simptome ale bolii Lyme, care includ:
- Eritem migrator in alte parti ale corpului
- Dureri ale articulatiilor si inflamatii, mai ales in zona genunchilor, dar durerea poate aparea si la alte articulatii
Toate simptomele inflamatorii sunt faze postconflictuale. Articulatiile, muschii si tesuturile conjunctive nu fac exceptie. Cum ne rezolvam un conflict de autodevalorizare, cum incepe si procesul inflamator. Acest proces nu dureaza mai mult de 6-8 saptamani. Daca inflamatia se prelungeste, medicii pun diagnostic de cronicitate, ceea ce in NMG inseamna vindecare suspendata. Daca apar din nou simptome pe epiderma sau pe derma, inseamna ca a recidivat fie conflictul de separare, fie cel de murdarire/atac.
- Probleme neurologice. La saptamani, luni sau chiar ani dupa asa-zisa „infectie”, se spune ca poate aparea inflamatia meningelui (meningita), paralizia faciala temporara (paralizia lui Bell), amortirea sau slabiciunea membrelor si o slabiciune musculara generalizata.
Simptomele neurologice precum cele mentionate mai sus sunt cauzate de conflicte specifice care afecteaza cortexul motor si senzorial din creier. Ele apar in faza activa a unui conflict. Amortirea tine de un conflict de separare. Acea parte a corpului unde simtim amortirea ne va ajuta sa intelegem natura si originea separarii.
Daca exista paralizie, ea este rezultatul faptului ca ne simtim paralizati, ne simtim captivi, ne simtim incapabili sa scapam dintr-o situatie, daca sunt afectate picioarele. Daca natura conflictului este ca nu putem sa tinem pe cineva langa noi sau avem un soc biologic conflictual incercand sa indeplinim o sarcina, sa facem ceva, atunci ne vor fi afectate mainile sau bratele („Nu apuc sa fac nimic” etc.). Paralizia faciala este conflict de a fi umilit (te simti palmuit).
Meningele este pielita protectoare a creierului, care reactioneaza in primul rand la ceea ce se intampla sub ea. Cand o persoana se afla intr-o faza de vindecare importanta, aceasta afecteaza si creierul, de unde si procesul inflamator la nivelul meningelui [asta cand simptomele nu se datoreaza chiar „tratamentului” cu substante chimice care au o caruta de efecte adverse - n.m.].
Concluzie
In concluzie, Lyme nu este o boala, ci un conglomerat de simptome care pot fi explicate, fiecare, in contextul celor cinci legi biologice ale naturii.
Mare atentie! Multe din simptomele puse pe socoteala „bolii Lyme” apar abia DUPA ce se incepe „tratamentul” cu chimicalele otravitoare, cand oamenii se afla deja intr-un cerc vicios! Cititi la acest articol comentariile, sa vedeti cum stateau unii LUNI DE ZILE pe antibiotice si dupa aia se mirau ca le mergea tot mai prost, organismul lor fiind otravit in ultimul hal!
* * * * *
Multa sanatate si decizii intelepte va doresc!